Vezi steaua aceea?Acea stea sunt eu, in celalalt capat al cerului esti tu, ambele stralucesc la fel de tare insa ..o ce mare e distanta dintre ele!Daca vreodata vom mai fi atat de departe unu de altul sa sti ca eu te voi iubi la fel sau poate mai mult ca acum… Cand va ploua sa sti ca eu plang de dorul tau, cand vor fi nori negri acoperind cerul asa e in sufletul meu cand nu esti langa mine!iar cand steaua mea nu va mai straluci, sa sti ca dragostea mea pentru tine va muri! ii spuse ea... In aceea clipa si-a dat seama ca il iubea profund si ca nu erau doar vorbe fara rost ... asa cum credea el... Si atunci el a luat-o in brate ,acoperindu-i buzele cu caldura buzelor sale ,mangaindu-i corpul cu mainile sale , cuprinzand-o din ce in ce mai mult .. o acoperea cu saarutari.. iar ei ii placea... si au ramas asa uitandu-se la stele.. dar deodata magia se stisne .. ea mirata il intreba de ce i-a dat drumul din brate .. el ii raspunse dur si prompt: "Stii de fapt nu te iubesc ! Tu nu ma meriti ,iar eu nu te merit!" Fata il intreba :"Ai innebunit ? Cum nu am iubesti?? Si toate vorbele ,toate mangaierile noastre le-ai uitat?? Cum poti spune ca nu ma iubesti ?? " El ii raspunse cu lacrimi in ochi :"Adio ! Sper sa ne revedem in ceruri !" Fata nu intelesese ce dorea sa spuna baiatul.. Si se duse cu pasii repezi ,plangand spre casa...avand in gand sa se sinucida dar.... nu a avut curajul sau poate a gandit ca acel baiat nu o merita .
Dupa mult timp fata stand la fereastra casei sale il vazu pe el plimbandu-se pe strada cu mainile in buzunar ,trist si zdrenturos. Mama sa o intreba in momentul acela :" Acesta nu este baiatul care te-a facut sa suferi ?? Daca as fii putut draga mea as fi mutat stele si luna din loc ca tu sa nu suferi !" Iar fata raspunse:" Nu ai fi putut mama pentru ca exista momente in viata de glorie .. de dezamagire... nici macar nu mai stiu din ce sunt construita ..sunt momente in viatza cand ma simt inconjurata numai de regrete,ambitzii,sperantze sau poate doar dezamagiri... Am obosit sa caut un sens. Mi-am studiat incheieturile, ranile vizibile...si pe cele ascunse...Am retrait aceleasi cosmaruri in care el imi aparea dorind sa gasesc o explicatie pentru ca m-a parasit dupa 2 ani de zile minunati , am dormit cu el in gand si am plans aceleasi ploi ca si atunci. Am strans din dinti si au scrasnit...am sarutat un ciob si-am sangerat, mi-am atins inima, am ascultat atent...tic-tac, tic-tac...tic-tic-tic...NIMIC.
Si mi-am dat seama ca sunt construita din ecouri.
Un comentariu:
Superb, genial, mirific.
Trimiteți un comentariu